La tine în braţe e acasă…..

E gol fără tine…….. să trăiesc, aşa, pustie e ultima opţiune, ultima dintre dorinţe….

E rece şi neprimitor fără să-ţi aud râsul zgomotos, cu dinţii şi buzele pline împărtăşind bucuria zâmbetelor largi, fără să ştiu că telecomanda e în siguranţă în mâna ta, iar laptopul e bine apărat de braţele tale…..dar nu-i nimic….nu le vreau….câteodată e suficient să te privesc şi-ţi vreau doar căldura corpului mereu efervescent, prezenţa, parfumul pielii, mângâierile, liniştea pe care mi-o aduci când păşeşti pragul casei, sărutul cu care mă întâmpini,  privirea lacomă, îmbrăţişările……

E cald cuibărită la pieptul tău, cu mâna protectoare înconjurându-mă…..în dimineţile de toamnă când nu trebuie să ne dăm jos din pat prea devreme…..când mă abandonezi şi revii cucerindu-mi fiecare celulă cu aroma din cana cu cafea……..

E împlinire să te ştiu acasă, cu o vorbă de alin şi cu braţele mereu deschise pentru corpul meu suferind….la tine în braţe e acasă….. 

Sursa foto